Preşedintele ANRP: Motivele de condamnare la CEDO ţin de aplicarea defectuoasă a cadrului normativ
Motivele de condamnare la CEDO a statului român în ceea ce priveşte imobilele naţionalizate ţin, de foarte multe ori, de aplicarea defectuoasă a cadrului normativ, de desele modificări ale acestuia, consideră preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Crinuţa Nicoleta Dumitrean.
Condamnările CEDO vin, de asemenea, ca urmare a vânzării imobilelor în absenţa acordării de despăgubiri (Cauza Străin şi alţii sau Păduraru), precum şi a interpretării divergente a legislaţiei în domeniu de către instanţele judecătoreşti, este de părere preşedintele ANRP.
''De la preluarea mandatului am manifestat o activitate susţinută pentru analizarea şi identificarea măsurilor ce se impun a fi luate în vederea preîntâmpinării unor posibile condamnări ale României la CEDO. (...) Totodată, ANRP a elaborat o Analiză privind problematica retrocedării proprietăţilor preluate în mod abuziv de regimul totalitar comunist, precum şi un Plan de acţiune în vederea punerii în executare a Deciziei nr. 1059/2009 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care va fi dezbătut în cadrul unor comisii interministeriale'' - a declarat Crinuţa Nicoleta Dumitrean.
Ea a adăugat că prin propunerile de măsuri de ordin administrativ şi normativ care ar urma să fie luate de instituţiile implicate se urmăreşte optimizarea procesului de soluţionare a dosarelor de restituire şi despăgubire.
Dumitrean a spus că urmare a datelor puse la dispoziţia ANRP de Agentul Guvernamental, au fost luate măsurile necesare în vederea finalizării, în regim de urgenţă, a tuturor dosarelor care formează obiectul procedurilor aflate pe rolul CEDO (pentru o parte dintre acestea fiind deja emise decizii de acordare a despăgubirilor).
În ultimii doi ani, CEDO a pronunţat peste 130 de decizii şi hotărâri prin care a luat act de declaraţiile unilaterale sau înţelegerile amiabile încheiate de Guvernul român cu părţile care au introdus plângeri la Curte. Aceste înţelegeri au intervenit numai după procedura comunicării de către Curte a acestor plângeri Guvernului român.
Numărul cazurilor în curs de soluţionare la CEDO este în creştere cu 23%, cu 119.300 plângeri înregistrate, dar care nu au fost încă examinate pentru a se stabili dacă sunt admisibile.
Într-un ''clasament'', România se află pe locul patru, după Rusia, Turcia şi Ucraina, cu 153 de încălcări ale drepturilor, dintre care jumătate se referă la lipsa de protecţie a proprietăţii.
Ultimile noutati